1  David și-a zis în sine: „Voi pieri într-o zi ucis de mâna lui Saul; nu este nimic mai bine pentru mine decât să fug în țara filistenilor, pentru ca Saul să înceteze să mă mai caute în tot ținutul lui Israel; așa voi scăpa de mâna lui.”

 2  Și David s-a sculat, el și cei șase sute de oameni care erau împreună cu el, și au trecut la Achiș, fiul lui Maoc, împăratul Gatului.

 3  David și oamenii lui au rămas în Gat la Achiș; își aveau fiecare familia lui, și David își avea cele două neveste: Ahinoam din Izreel și Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal.

 4  Saul, când a aflat că David fugise la Gat, a încetat să-l mai caute.

 5  David a zis lui Achiș: „Dacă am căpătat trecere înaintea ta, rogu-te să mi se dea într-una din cetățile țării un loc unde să pot locui; căci pentru ce să locuiască robul tău cu tine în cetatea împărătească?”

 6  Și chiar în ziua aceea, Achiș i-a dat Țiclagul. De aceea Țiclagul a fost al împăraților lui Iuda până în ziua de azi.

 7  Timpul cât a locuit David în țara filistenilor a fost de un an și patru luni.

 8  David și oamenii lui se suiau și năvăleau asupra gheșuriților, ghirziților și amaleciților; căci neamurile acestea locuiau din vremuri vechi în ținutul acela până la Șur și până în țara Egiptului.

 9  David pustia ținutul acesta; nu lăsa cu viață nici bărbat nici femeie, le lua oile, boii, măgarii, cămilele, hainele, și apoi se întorcea și se ducea la Achiș.

 10  Achiș zicea: „Unde ați năvălit azi?” Și David răspundea: „Spre miazăzi de Iuda, spre miazăzi de ierahmeeliți și spre miazăzi de Cheniți.”

 11  David nu lăsa cu viață nici bărbat, nici femeie ca să vină la Gat; „căci”, se gândea el, „ei ar putea să vorbească împotriva noastră și să zică: „Așa a făcut David.” Și acesta a fost felul lui de purtare în tot timpul cât a locuit în țara filistenilor.

 12  Achiș se încredea în David, și zicea: „S-a făcut urât poporului său Israel, și va rămâne în slujba mea pe vecie.”