Biblia

sau Sfânta Scriptură a Vechiului si Noului Testament

Geneza 26

GENEZA (FACEREA) SAU ÎNTÂIA CARTE A LUI MOISE. CAPITOLUL 26.

 1  În țară a venit o foamete, afară de foametea dintâi, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s-a dus la Abimelec, împăratul filistenilor, la Gherar.

 2  Domnul i S-a arătat, și i-a zis: „Nu te coborî în Egipt! Rămâi în țara în care îți voi spune.

 3  Locuiește ca străin în țara aceasta; Eu voi fi cu tine, și te voi binecuvânta; căci toate ținuturile acestea ți le voi da ție și seminței tale, și voi ține jurământul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam.”

 4  Îți voi înmulți sămânța, ca stelele cerului; voi da seminței tale toate ținuturile acestea; și toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânța ta, ca răsplată

 5  pentru că Avraam a ascultat de porunca Mea, și a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, orânduirile Mele, și legile Mele.”

 6  Astfel Isaac a rămas la Gherar.

 7  Când îi puneau oamenii locului aceluia întrebări cu privire la nevasta lui, el zicea: „Este sora mea.” Căci îi era frică să spună că este nevastă-sa, ca să nu-l omoare oamenii locului aceluia, fiindcă Rebeca era frumoasă la chip.

 8  Fiindcă șederea lui acolo se lungise, s-a întâmplat că Abimelec, împăratul filistenilor, uitându-se pe fereastră, a văzut pe Isaac jucându-se cu nevastă-sa Rebeca.

 9  Abimelec a trimis să cheme pe Isaac, și i-a zis: „Nu mai încape îndoială că e nevastă-ta. Cum ai putut zice: „E soru-mea?” Isaac i-a răspuns: „Am zis așa, ca să nu mor din pricina ei.”

 10  Și Abimelec a zis: „Ce ne-ai făcut? Ce ușor s-ar fi putut ca vreunul din norod să se culce cu nevastă-ta, și ne-ai fi făcut vinovați.”

 11  Atunci Abimelec a dat următoarea poruncă întregului norod: „Cine se va atinge de omul acesta sau de nevasta lui, va fi omorât.”

 12  Isaac a făcut semănături în țara aceea, și a strâns rod însutit în anul acela; căci Domnul l-a binecuvântat.

 13  Astfel omul acesta s-a îmbogățit, și a mers îmbogățindu-se din ce în ce mai mult, până ce a ajuns foarte bogat.

 14  Avea cirezi de vite și turme de oi, și un mare număr de robi: de aceea filistenii îl pizmuiau.

 15  Toate fântânile, pe care le săpaseră robii tatălui său, pe vremea tatălui său Avraam, filistenii le-au astupat și le-au umplut cu țărână.

 16  Și Abimelec a zis lui Isaac: „Pleacă de la noi, căci ai ajuns mult mai puternic decât noi.”

 17  Isaac a plecat de acolo și a tăbărât în valea Gherar, unde s-a așezat cu locuința.

 18  Isaac a săpat din nou fântânile de apă, pe care le săpaseră robii tatălui său Avraam, și pe care le astupaseră filistenii, după moartea lui Avraam; și le-a pus iarăși aceleași nume, pe care le pusese tatăl său.

 19  Robii lui Isaac au mai săpat în vale, și au dat acolo peste o fântână cu apă de izvor.

 20  Păstorii din Gherar s-au certat însă cu păstorii lui Isaac, zicând: „Apa este a noastră.” Și a pus fântânii numele Esec, pentru că se certaseră cu el.

 21  Apoi au săpat o altă fântână, pentru care iar au făcut gâlceavă, de aceea a numit-o Sitna.

 22  Pe urmă s-a mutat de acolo, și a săpat o altă fântână, pentru care nu s-au mai certat; și a numit-o Rehobot (n.t., adică: lărgime); „căci”, a zis el, „Domnul ne-a făcut loc larg, ca să ne putem întinde în țară.”

 23  De acolo s-a suit la Beer-Șeba.

 24  Domnul i S-a arătat chiar în noaptea aceea, și i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău Avraam; nu te teme, căci Eu sunt cu tine; te voi binecuvânta, și îți voi înmulți sămânța, din pricina robului Meu Avraam.”

 25  Isaac a zidit acolo un altar, a chemat Numele Domnului, și și-a întins cortul acolo. Robii lui Isaac au săpat acolo o fântână.

 26  Abimelec a venit din Gherar la el, cu prietenul său Ahuzat, și cu Picol, căpetenia oștirii lui.

 27  Isaac le-a zis: „Pentru ce veniți la mine, voi care mă urâți și m-ați izgonit de la voi?”

 28  Ei au răspuns: „Vedem lămurit că Domnul este cu tine. De aceea zicem: „Să fie un jurământ între noi, între noi și tine, și să facem un legământ cu tine!

 29  Anume, jură că nu ne vei face niciun rău, după cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ți-am făcut numai bine, și te-am lăsat să pleci în pace. Tu acum ești binecuvântat de Domnul.”

 30  Isaac le-a dat un ospăț, și au mâncat și au băut.

 31  S-au sculat dis-de-dimineață, și s-au legat unul cu altul printr-un jurământ. Isaac i-a lăsat apoi să plece, și ei l-au părăsit în pace.

 32  In aceeași zi, niște robi ai lui Isaac au venit să-i vorbească de fântâna pe care o săpau, și i-au zis: „Am dat de apă!”

 33  Și el a numit-o Șiba (n.t., adică: jurământ). De aceea s-a pus cetății numele Beer-Șeba până în ziua de azi.

 34  La vârsta de patruzeci de ani, Esau a luat de neveste pe Iudita, fata Hetitului Beeri, și pe Basmat, fata Hetitului Elon.

 35  Ele au fost o pricină de mare amărăciune pentru Isaac și Rebeca.