1  La începutul domniei lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, a fost rostit următorul cuvânt din partea Domnului:

 2  „Așa vorbește Domnul: „Stai în curtea Casei Domnului, și spune acelora care vin din toate cetățile lui Iuda să se închine în Casa Domnului, toate cuvintele pe care-ți poruncesc să li le spui; nu lăsa niciun cuvânt din ele.

 3  Poate că vor asculta, și se vor întoarce fiecare de la calea lui cea rea; atunci Mă voi căi de răul, pe care mă gândisem să li-l fac din pricina răutății faptelor lor.”

 4  „Să le spui: „Așa vorbește Domnul: „Dacă nu Mă ascultați când vă poruncesc să urmați Legea Mea, pe care v-am pus-o înainte;

 5  dacă nu ascultați cuvintele robilor Mei prooroci, pe care vi-i trimit, pe care vi i-am trimis disde dimineață, și pe care nu i-ați ascultat,

 6  atunci voi face Casei acesteia ca lui Silo, și voi face din cetatea aceasta o pricină de blestem pentru toate neamurile pământului.”

 7  Preoții, proorocii, și tot poporul, au auzit pe Ieremia rostind aceste cuvinte în Casa Domnului.

 8  Și când a isprăvit de spus Ieremia tot ce-i poruncise Domnul să spună întregului popor, preoții, proorocii, și tot poporul, au pus mâna pe el, și au zis: „Trebuie să mori negreșit!”

 9  Pentru ce proorocești în Numele Domnului, și zici: „Casa aceasta va ajunge ca Silo, și cetatea aceasta va fi pustiită și lipsită de locuitori?” Tot poporul s-a îngrămădit în jurul lui Ieremia în Casa Domnului.

 10  Când au auzit căpeteniile lui Iuda aceste lucruri, s-au suit din casa împăratului la Casa Domnului, și au șezut la intrarea porții celei noi a Casei Domnului.

 11  Atunci preoții și proorocii au vorbit căpeteniilor și întregului popor: „Omul acesta este vinovat de pedeapsa cu moartea; căci a proorocit împotriva cetății acesteia, cum ați auzit voi înșivă cu urechile voastre!”

 12  Ieremia a zis tuturor căpeteniilor și întregului popor: „Domnul m-a trimis să proorocesc împotriva Casei acesteia și împotriva cetății acesteia toate lucrurile pe care le-ați auzit voi.

 13  Acum îndreptați-vă căile și faptele, ascultați glasul Domnului, Dumnezeului vostru, și Domnul Se va căi de răul pe care l-a rostit împotriva voastră!

 14  Cât despre mine, iată-mă în mâinile voastre; faceți-mi ce vi se va părea că este bine și drept!

 15  Numai să știți că, dacă mă veți omorî vă veți face vinovați de sânge nevinovat, voi, cetatea aceasta și locuitorii ei; căci Domnul m-a trimis în adevăr la voi să rostesc în auzul vostru toate aceste cuvinte!”

 16  Căpeteniile și tot poporul au zis preoților și proorocilor: „Omul acesta nu este vinovat de pedeapsa cu moartea; căci ne-a vorbit în Numele Domnului, Dumnezeului nostru!”

 17  Și unii din bătrânii țării s-au sculat, și au zis întregii adunări a poporului:

 18  „Mica din Moreșet proorocea pe vremea lui Ezechia, împăratul lui Iuda, și spunea întregului popor al lui Iuda: „Așa vorbește Domnul oștirilor: „Sionul va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va ajunge un morman de pietre, și muntele Casei Domnului o înălțime acoperită cu păduri.”

 19  L-a omorât însă oare Ezechia, împăratul lui Iuda, și tot Iuda? Nu s-a temut Ezechia de Domnul? Nu s-a rugat el Domnului? Și atunci Domnul S-a căit de răul pe care-l rostise împotriva lor. Și noi să ne împovărăm sufletul cu o nelegiuire așa de mare?”

 20  (A mai fost însă un om care proorocea în Numele Domnului: Urie, fiul lui Șemaia, din Chiriat-Iearim. El a proorocit împotriva cetății acesteia și împotriva țării acesteia tocmai aceleași lucruri ca Ieremia.

 21  Împăratul Ioiachim, toți vitejii lui, și toate căpeteniile lui, au auzit cuvintele lui, și împăratul a căutat să-l omoare. Dar Urie, care a fost înștiințat de lucrul acesta, s-a temut, a fugit, și s-a dus în Egipt.

 22  Împăratul Ioiachim a trimis niște oameni în Egipt și anume: Pe Elnatan, fiul lui Acbor, și pe alții împreună cu el în Egipt.

 23  Aceștia au scos din Egipt pe Urie și l-au adus la împăratul Ioiachim, care l-a omorât cu sabia, și i-a aruncat trupul mort în mormintele copiilor poporului.) –

 24  Totuși mâna lui Ahicam, fiul lui Șafan, a fost cu Ieremia, și el n-a lăsat să fie dat pe mâna poporului ca să fie omorât.