1  După aceea Isus S-a mai arătat ucenicilor Săi la Marea Tiberiadei. Iată cum S-a arătat:

 2  Simon Petru, Toma zis Geamăn, Natanael din Cana Galileei, fiii lui Zebedei, și alți doi din ucenicii lui Isus, erau împreună.

 3  Simon Petru le-a zis: „Mă duc să prind pește.” „Mergem și noi cu tine,” i-au zis ei. Au ieșit, și au intrat într-o corabie; și n-au prins nimic în noaptea aceea.

 4  Dimineața, Isus stătea pe țărm; dar ucenicii nu știau că este Isus.

 5  „Copii”, le-a zis Isus, „aveți ceva de mâncare?” Ei i-au răspuns: „Nu”.

 6  El le-a zis: „Aruncați mreaja în partea dreaptă a corăbiei, și veți găsi.” Au aruncat-o deci, și n-o mai puteau trage de mulțimea peștilor.

 7  Atunci ucenicul, pe care-l iubea Isus, a zis lui Petru: „Este Domnul!” Când a auzit Simon Petru că este Domnul și-a pus haina pe el, și s-a încins, căci era dezbrăcat, și s-a aruncat în mare.

 8  Ceilalți ucenici au venit cu corăbioara, trăgând mreaja cu pești, pentru că nu erau departe de țărm decât ca la două sute de coți.

 9  Când s-au coborât pe țărm au văzut acolo jăratic de cărbuni, pește pus deasupra și pâine.

 10  Isus le-a zis: „Aduceți din peștii, pe care i-ați prins acum.”

 11  Simon Petru s-a suit în corăbioară, și a tras mreaja la țărm, plină cu o sută cincizeci și trei de pești mari: și, măcar că erau atâția, nu s-a rupt mreaja.

 12  „Veniți de prânziți,” le-a zis Isus. Și niciunul din ucenici nu cuteza să-L întrebe: „Cine ești?” căci știau că este Domnul.

 13  Isus S-a apropiat, a luat pâinea, și le-a dat; tot așa a făcut și cu peștele.

 14  Aceasta era a treia oară când Se arăta Isus ucenicilor Săi, după ce înviase din morți.

 15  După ce au prânzit, Isus a zis lui Simon Petru: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubești tu mai mult decât aceștia?” „Da, Doamne,” I-a răspuns Petru, „știi că Te iubesc.” Isus i-a zis: „Paște mielușeii Mei.”

 16  I-a zis a doua oară: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubești?” „Da Doamne,” I-a răspuns Petru, „știi că Te iubesc.” Isus i-a zis: „Paște oițele Mele”.

 17  A treia oară i-a zis Isus: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubești?” Petru s-a întristat că-i zisese a treia oară: „Mă iubești?” Și I-a răspuns: „Doamne, Tu toate le știi; știi că Te iubesc.” Isus i-a zis: „Paște oile Mele!

 18  Adevărat, adevărat îți spun că, atunci când erai mai tânăr, singur te încingeai și te duceai unde voiai; dar când vei îmbătrâni, îți vei întinde mâinile, și altul te va încinge, și te va duce unde nu vei voi.”

 19  A zis lucrul acesta ca să arate cu ce fel de moarte va proslăvi Petru pe Dumnezeu. Și, după ce a vorbit astfel, i-a zis: „Vino după Mine.”

 20  Petru s-a întors, și a văzut venind după ei pe ucenicul pe care-l iubea Isus, acela care, la cină, se rezemase pe pieptul lui Isus, și zisese: „Doamne, cine este cel ce Te vinde?”

 21  Petru s-a uitat la el, și a zis lui Isus: „Doamne, dar cu acesta ce va fi?”

 22  Isus i-a răspuns: „Dacă vreau ca el să rămână până voi veni Eu, ce-ți pasă ție? Tu vino după Mine!”

 23  Din pricina aceasta, a ieșit zvonul printre frați că ucenicul acela nu va muri deloc. Însă Isus nu zisese lui Petru că nu va muri deloc, ci: „Dacă vreau ca el să rămână până voi veni Eu, ce-ți pasă ție?”

 24  Ucenicul acesta este cel ce adeverește aceste lucruri, și care le-a scris. Și știm că mărturia lui este adevărată.

 25  Mai sunt multe alte lucruri, pe care le-a făcut Isus, care, dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, cred că nici chiar în lumea aceasta n-ar fi putut încăpea cărțile care s-ar fi scris. Amin.