1  Argintul are o mină de unde se scoate, și aurul are un loc de unde este scos ca să fie curățit.

 2  Fierul se scoate din pământ, și piatra se topește ca să dea arama.

 3  Omul pune capăt întunericului, cercetează, până în ținuturile cele mai adânci, pietrele ascunse în negura și în umbra morții.

 4  Sapă o fântână departe de locurile locuite; picioarele nu-i mai sunt de ajutor, stă atârnat și se clatină, departe de locuințele omenești.

 5  Pământul, de unde iese pâinea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

 6  pietrele lui cuprind safir, și în el se găsește pulbere de aur.

 7  Pasărea de pradă nu-i cunoaște cărarea. Ochiul vulturului n-a zărit-o,

 8  cele mai trufașe dobitoace n-au călcat pe ea, și leul n-a trecut niciodată pe ea.

 9  Omul își pune mâna pe stânca de cremene, și răstoarnă munții din rădăcină.

 10  Sapă șanțuri în stânci, și ochiul lui privește tot ce este de preț în ele.

 11  Oprește curgerea apelor, și scoate la lumină ce este ascuns.

 12  Dar înțelepciunea unde se găsește? Unde este locuința priceperii?

 13  Omul nu-i cunoaște prețul, ea nu se găsește în pământul celor vii.

 14  Adâncul zice: „Nu este în mine”, și marea zice: „Nu este la mine.”;

 15  Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cântărindu-se cu argint;

 16  nu se cântărește pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

 17  Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

 18  Mărgeanul și cristalul nu sunt nimic pe lângă ea: înțelepciunea prețuiește mai mult decât mărgăritarele.

 19  Topazul din Etiopia nu este ca ea, și aurul curat nu se cumpănește cu ea.

 20  De unde vine atunci înțelepciunea? Unde este locuința priceperii?

 21  Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

 22  Adâncul și moartea zic: „Noi am auzit vorbindu-se de ea.”

 23  Dumnezeu îi știe drumul, El îi cunoaște locuința.

 24  Căci El vede până la marginile pământului, zărește totul sub ceruri.

 25  Când a rânduit greutatea vântului, și când a hotărât măsura apelor,

 26  când a dat legi ploii, și când a însemnat drumul fulgerului și tunetului,

 27  atunci a văzut înțelepciunea și a arătat-o, i-a pus temeliile și a pus-o la încercare.

 28  Apoi a zis omului: „Iată, frica de Domnul, aceasta este înțelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.”