1  Era un om din muntele lui Efraim, numit Mica.

 2  El a zis mamei sale: „Cei o mie o sută de sicli de argint, care ți s-au luat, și pentru care ai blestemat chiar în auzul urechilor mele, argintul acesta este în mâinile mele, eu îl luasem.” Și mamă-sa a zis: „Binecuvântat să fie fiul meu de Domnul!”

 3  El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută sicli de argint; și mamă-sa a zis: „Închin cu mâna mea argintul acesta Domnului, ca să fac cu el fiului meu un chip cioplit și un chip turnat; și astfel ți-l voi da înapoi.”

 4  El a dat argintul înapoi mamei sale. Mamă-sa a luat două sute sicli de argint, și a dat argintul la argintar, care a făcut din el un chip cioplit și un chip turnat. Chipurile au fost aduse în casa lui Mica.

 5  Mica acesta avea o casă a lui Dumnezeu; a făcut un efod și terafimi, și a sfințit pe unul din fiii lui ca preot.

 6  În vremea aceea, nu era împărat în Israel. Fiecare făcea ce-i plăcea.

 7  Era un tânăr în Betleemul lui Iuda, din familia lui Iuda; era Levit, și locuia pentru o vreme acolo.

 8  Omul acesta a plecat din cetatea Betleemul lui Iuda, să-și caute o locuință potrivită. Urmându-și drumul, a ajuns în muntele lui Efraim la casa lui Mica.

 9  Mica i-a zis: „De unde vii?” El i-a răspuns: „Eu sunt Levit, din Betleemul lui Iuda, și merg să-mi caut o locuință potrivită.”

 10  Mica i-a zis: „Rămâi la mine; tu să-mi fii tată și preot, și eu îți voi da zece sicli de argint pe an, hainele de care vei avea nevoie, și mijloace de trai.”

 11  Și Levitul a intrat la el. S-a hotărât astfel să rămână la omul acesta, care a privit pe tânăr ca pe unul din fiii lui.

 12  Mica a sfințit pe Levit, și tânărul acesta i-a slujit ca preot și a locuit în casa lui.

 13  Și Mica a zis: „Acum, știu că Domnul îmi va face bine, fiindcă am ca preot pe Levitul acesta.”