1  Când s-a făcut ziuă, toți preoții cei mai de seamă și bătrânii norodului au ținut sfat împotriva lui Isus, ca să-L omoare.

 2  După ce L-au legat, L-au dus și L-au dat în mâna dregătorului Pilat din Pont.

 3  Atunci Iuda, vânzătorul, când a văzut că Isus a fost osândit la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginți, i-a dat preoților celor mai de seamă și bătrânilor,

 4  și a zis: „Am păcătuit, căci am vândut sânge nevinovat.” „Ce ne pasă nouă?” i-au răspuns ei. „Treaba ta.”

 5  Iuda a aruncat arginții în Templu, și s-a dus de s-a spânzurat.

 6  Preoții cei mai de seamă au strâns arginții, și au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preț de sânge.”

 7  Și după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia „Țarina olarului,” ca loc pentru îngroparea străinilor.

 8  Iată de ce țarina aceea a fost numită până în ziua de azi: „Țarina sângelui.”

 9  Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice: „Au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care l-au prețuit unii din fiii lui Israel;

 10  și i-au dat pe Țarina olarului, după cum îmi poruncise Domnul.”

 11  Isus S-a înfățișat înaintea dregătorului. Dregătorul L-a întrebat: „Ești Tu „Împăratul iudeilor?” „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt.”

 12  Dar n-a răspuns nimic la învinuirile preoților celor mai de seamă și bătrânilor.

 13  Atunci Pilat I-a zis: „N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?”

 14  Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, așa că se mira foarte mult dregătorul.

 15  La fiecare praznic al Paștelor, dregătorul avea obicei să sloboadă norodului un întemnițat, pe care-l voiau ei.

 16  Pe atunci aveau un întemnițat vestit, numit Baraba.

 17  Când erau adunați la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiți să vi-l slobozesc? Pe Baraba sau pe Isus, care se numește Hristos?”

 18  Căci știa că din pizmă dăduseră pe Isus în mâinile lui.

 19  Pe când sta Pilat pe scaun la judecată, nevastă-sa a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic a face cu neprihănitul acesta; căci azi am suferit mult în vis din pricina lui.”

 20  Preoții cei mai de seamă și bătrânii au înduplecat noroadele să ceară pe Baraba, iar pe Isus să-L omoare.

 21  Dregătorul a luat cuvântul, și le-a zis: „Pe care din amândoi voiți să vi-l slobozesc?” „Pe Baraba”, au răspuns ei.

 22  Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Isus, care se numește Hristos?” „Să fie răstignit”, i-au răspuns cu toții.

 23  Dregătorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige și mai tare: „Să fie răstignit!”

 24  Când a văzut Pilat că n-ajunge la nimic, ci că se face mai multă zarvă, a luat apă, și-a spălat mâinile înaintea norodului, și a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului acestuia. Treaba voastră!”

 25  Și tot norodul a răspuns: „Sângele Lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri.”

 26  Atunci Pilat le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit.

 27  Ostașii dregătorului au dus pe Isus în pretoriu, și au adunat în jurul Lui toată ceata ostașilor.

 28  L-au dezbrăcat de hainele Lui, și L-au îmbrăcat cu o haină stacojie.

 29  Au împletit o cunună de spini, pe care I-au pus-o pe cap, și I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, își băteau joc de El, și ziceau: „Plecăciune, Împăratul iudeilor!”

 30  Și scuipau asupra Lui, și luau trestia și-L băteau în cap.

 31  După ce și-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui, și L-au dus să-L răstignească.

 32  Pe când ieșeau afară din cetate, au întâlnit pe un om din Cirene numit Simon, și l-au silit să ducă crucea lui Isus.

 33  Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă: „Locul căpățânii”,

 34  I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; dar, când l-a gustat, n-a vrut să bea.

 35  După ce L-au răstignit, I-au împărțit hainele între ei, trăgând la sorți, pentru ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul care zice: „Și-au împărțit hainele Mele între ei, și pentru cămașa Mea au tras la sorți.”

 36  Apoi au șezut jos, și-L păzeau.

 37  Și I-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Isus, Împăratul iudeilor.”

 38  Împreună cu El, au fost răstigniți doi tâlhari: unul la dreapta și celălalt la stânga Lui.

 39  Trecătorii își băteau joc de El, dădeau din cap,

 40  și ziceau: „Tu, care strici Templul, și-l zidești la loc în trei zile, mântuiește-Te pe Tine însuți! Dacă ești Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!”

 41  Preoții cei mai de seamă, împreună cu cărturarii și bătrânii, își băteau și ei joc de El, și ziceau:

 42  „Pe alții i-a mântuit iar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce, și vom crede în El!

 43  S-a încrezut în Dumnezeu: să-l scape acum Dumnezeu, dacă-L iubește. Căci a zis: „Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!”

 44  Tâlharii care erau răstigniți împreună cu El, îi aruncau aceleași cuvinte de batjocură.

 45  De la ceasul al șaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată țara.

 46  Și pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eli, Eli, Lama Sabactani?” adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”

 47  Unii din cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: „Strigă pe Ilie!”

 48  Și îndată, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oțet, l-a pus într-o trestie, și i-a dat să bea.

 49  Dar ceilalți ziceau: „Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-L mântuiască.”

 50  Isus a strigat iarăși cu glas tare, și Și-a dat duhul.

 51  Și îndată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat,

 52  mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților care muriseră, au înviat.

 53  Ei au ieșit din morminte, după învierea lui, au intrat în sfânta cetate, și s-au arătat multora.

 54  Sutașul, și cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ și cele întâmplate, s-au înfricoșat foarte tare, și au zis: „Cu adevărat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!”

 55  Acolo erau și multe femei, care priveau de departe; ele urmaseră pe Isus din Galileea, ca să-I slujească.

 56  Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iose, și mama fiilor lui Zebedei.

 57  Spre seară, a venit un om bogat din Arimatea, numit Iosif, care era și el ucenic al lui Isus.

 58  El s-a dus la Pilat, și a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să i-l dea.

 59  Iosif a luat trupul, l-a înfășurat într-o pânză curată de in,

 60  și l-a pus într-un mormânt nou al lui însuși, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la ușa mormântului, și a plecat.

 61  Maria Magdalena și cealaltă Marie erau acolo, și ședeau în fața mormântului.

 62  A doua zi care vine după ziua Pregătirii, preoții cei mai de seamă și fariseii, s-au dus împreună la Pilat,

 63  și i-au zis: „Doamne, ne-am adus aminte că înșelătorul acela, pe când era încă în viață, a zis: „După trei zile voi învia.”

 64  Dă poruncă dar ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-I fure trupul, și să spună norodului: „A înviat din morți!” Atunci înșelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.”

 65  Pilat le-a zis: „Aveți o strajă; duceți-vă de păziți cum puteți.”

 66  Ei au plecat, și au întărit mormântul, pecetluind piatra și punând strajă.”