1  Nebunul zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu!” S-au stricat oamenii, fac fapte urâte; nu este niciunul care să facă binele.

 2  Domnul Se uită de la înălțimea cerurilor peste fiii oamenilor, să vadă de este vreunul care să aibă pricepere, și care să caute pe Dumnezeu.

 3  Dar toți s-au rătăcit, toți s-au dovedit niște netrebnici; nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar.

 4  Și-au pierdut mintea toți cei ce săvârșesc fărădelegea, de mănâncă pe poporul Meu, cum mănâncă pâinea, și nu cheamă pe Domnul?

 5  Ei vor tremura de spaimă, când Se va arăta Dumnezeu în mijlocul neamului neprihănit.

 6  Râdeți voi de nădejdea celui nenorocit... dar scăparea lui este Domnul.

 7  O! de ar porni din Sion izbăvirea lui Israel!...